Vadul-Rașcov este un loc deosebit de frumos. Timp de secole a fost o localitate de frontieră, tot aici era un târg renumit în toată regiunea, iar pe timpuri pe aici se zice că trecea faimosul Drum al mătăsii. Până a fi construită Hidrocentrala de la Dubăsari, aici în localitate puteai traversa Nistrul fără a coborî de pe cal.

După anexarea Basarabiei în 1812, aici au început a migra evrei din Rusia și Polonia. Astfel a fost înființat și un cimitir mic. La sfârșitul sec. XIX, aici locuiau 200 familii de băștinași și peste 500 familii de evrei, astfel mormintele deveneau tot mai multe și prin urmare cimitirul a fost extins pe moșia satului.

Înainte de al doilea Război Mondial în sat erau 7 sinagogi și o biserică ortodoxă.

În anii războiului târgul evreilor a fost ars. Nu se știe câte morminte sunt cu exactitate, însă depășesc cifra de 6.000. Se zice că cimitirul evreiesc din Vadul-Rașcov ar fi cel mai mare de la noi din țară și unul dintre cele mai mari din Europa de Sud Est.

Astăzi în localitate nu mai locuiește nicio familie de evrei.

De altfel. pe malul celălalt de Nistru se află satul Rașcov, un sat micuț unde sunt biserici a 3 religii: sinagogă, biserică ortodoxă și biserică catolică.

Când ajungeți în Vadul-Rașcov, să lăsați niște bani în sat, Rașcov însemând buzunar de bani în limba dacică.

În localitatea Vadul-Rașcov se află și satul Socola. În terasa superioară a malului înalt, în spatele satului Socola, este săpat cel mai vast, cel mai enigmatic şi cel mai necercetat complex rupestru din această parte a Europei. Cercetătorii spun, că grotele ar fi de provenienţă carstică, fiind apoi transformate de mina omului în tainice refugii şi în lăcaşe de cult. Înşiruirea complexului pe patru nivele, de-a lungul a peste şapte kilometri de mal, oferă o incredibilă panoramă a giganticului complex rupestru.

De altfel, în Vadul-Rașcov s-a născut și poetul Dumitru Matcovschi, iar în localitate se află casa-muzeu.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *