Față de sudul țării am o dragoste aparte. Sunt născută pe mal de Prut, iar primii 13 ani din viață i-am trăit în Lunca Prutului. Verile în particular erau minunate. Aproape fiecare sfârșit de săptămână îl petreceam împreuna cu familia și prietenii pe malul râului. Bărbații prindeau pește. Țin minte că era așa de mare și mult, că îl prindeau cu mâinile. Apoi făceau supă de pește în ceaun la foc încet și mâncam cu mare poftă.

Așa că mai jos veți vedea un traseu de la sudul țării. Traseul este prevăzut pentru 2-3 zile și oricând puteți elimina sau adăuga vreun element în program. Nu vă porniți la drum fără a suna preventiv și a face rezervările de rigoare.

MICUL DEJUN
Călătorului îi șade bine cu o plăcintă, așa că săriți peste micul dejun acasă și opriți ”La Lenuța” (s. Bardar) pentru a savura plăcinte abia scoase din cuptor.

Le luați la pachet, pentru că peste 40 min (50km), la Cimișlia se face un cvas viu tare bun. Sunt 2 localuri unde puteți găsi cvasul: aici (e la câteva minute după ce întri îi oraș) și aici. Cvasul este fabricat din produse naturale, fără conservanți sau aromatizatori.

VINURI COMRAT

Vinuri de Comrat este cea mai veche vinărie de la sudul țării. Complexul vinicol este un bun început pentru a cunoaște istoria, tradițiile, cultura excețională a poporului găgăuz și vinurile din zona sudică. Vinăria are peste 120 de ani, și este un monumet de arhitectură unic ce reprezintă 3 epoci:

  • Epoca Guberniei țariste Basarabia (arhitectura sec. XIX)
  • Epoca Uniunii Sovietice
  • Epoca Moldovei de după Independență

Activități la vinărie:

  • Degustare de vinuri;
  • Vizitarea Muzeului ”Înapoi în URSS”, unde puteți vedea obiecte din perioada sovietică, inclusiv celebrul aparat de ”газировкэ” care încă mai e funcțional;
  • Benim Sarabîm ce în traducere ar însemna ”vinul meu”. La vinărie îți poți personaliza sticla de vin cu fotografia ta;
  • Vă puteți plimba pe ulicioarele unui sătuc găgăuz în miniatură.
  • Restaurant cu mâncare tradițională găgăuză.
  • și multe altele.

Toate activitățile la vinărie sunt posibile în zilele de weekend, în cazul în care vreți să veniți în alte zile, contactați vinăria. Costul unei degustări începe de la 250 lei de persoană și include: excursie, degustarea a 5 vinuri, apă (durează aproximativ 1,30 ore).

Telefon de contact: +37369113230

Adresa: R. Moldova, or. Comrat, srt. Vinzavodscaia 1

ORAȘUL COMRAT

Să dați o tură prin Comrat. Apropo, simbolul orașului este un cal negru. Îl veți observa la intrarea în oraș, dar și în centrul său.

Există mai multe versiuni cu privire la toponimul Komrat: „Komur si at, cea ce inseamnă „cal negru”.Conform legendei, odată, la nişte alergări de cai, care se organizau în zona iarmarocului vestit de cai, învingător a ieşit calul   aristocratului local, care era de origine turcă. Acesta, în cinstea calului său, a botezat localitatea in Komur at . Cu timpul toponimul s-a modificat in Komrat.

Apropo, călătorind prin sudul Moldovei veți observa că bisericile și catedralele sunt preponderent de culoare galbenă. Culoarea galbenă e culoarea stepei Bugeacului.

SAT BEȘALMA

La 20km de Comrat se află satul Beșalma. Dacă sunteți interesați de istoria și cultura poporului gagauz, în sat se află Muzeul Găgăuz Național de Istorie și Etnografie. Este primul muzeu de istorie găgăuză din lume. Aici veți găsi aproape 20 de mii de exponate: costume naționale, obiecte de uz casnic, literatură științifică, documente istorice.

Aici sunt prezentate exponate de unicat ale costumului național găgăuz, podoabe femeiești tradiționale, unelte de muncă, obiecte de uz casnic și de etnografie ale țăranilor găgăuzi de la sf. sec. XIX– înc. sec. XX. De asemenea veți afla despre tradițiile și datinile poporului găgăuz și veți face cunoștință cu ceremoniile nunțiale.

De altfel, găgăuzii sunt unicul popor de origine turcă ce sunt ortodoxi.

Tot în Beșalma, pe un deal veți găsi și o moară de vânt, una dintre cele 4 ce au mai rămas în Moldova.

Telefon de contact: +373 291 51 467
Adresa muzeului: str. Lenin nr. 110, s. Beșalma, Comrat
Program: marți – vineri între orele 08.30 – 16.30; sîmbătă – duminică între orele 08.30 – 14.00.

SAT CONGAZ

Congaz este cel mai mare sat din Moldova. Aici se află Complexul Etno-Turistic ”Gagauz Sofrasi”

Recomand să vă petreceți o noapte la Gagauz Sofrasi, în cazul în care nu dispuneți de atâta timp, rezervați-vă măcar 3-4 ore pentru a le petrece aici.

Denumirea complexului provine de la sofra. Sofra – masa găgăuzească. La cercul infinit al vieții se aduna toată familia, prietenii. Aici își spuneau bucuriile și nevoile și se rezolvau toate problemele. Una din filozofiie gagauzilor este ca nimeni nu trebuie să plece din casa ta flămând, să fie primitori și bucuroși de oaspeți.

Gagauz Sofrasi a început de la o sală de la ceremonii și a crescut până la un complex etnoturistic cu căsuțe din lemn și lut ce formează o adevărată straduță dintr-un sat gagauz, cu casa mare, cu perdeluțe de peste 100 ani, un muzeu cu obiecte ce reflectă viața din Congaz, multe ”sofra”, un beci de toată frumusețea și o grădină superbă. De altfel, elementele arhitecturale reprezintă în totalitate viața gagauzilor de acum 100 de ani.

În fiecare detaliu de la Gagauz Sofrasi e viața unui om din Gagauzia. Aici timpul se oprește în loc. Aici trebuie să încetinești și să te bucuri de viață.

Nu plecați de la Gagauz Sofrasi fără să încercați Kurban Kulburu, Kavurma și Kîrma. Neapărat să intrați în beci, veți găsi o mare varietate de vinuri din sudul țării, iar înainte de plecare să vă odihniți sus în pod la terasă.

PS: să întrebați de fântâna fericirii și din ce e făcut gardul de la intrare.

Activități la complex: închiriere biciclete, cazare, restaurant, muzeu, organizare evenimente.
Prețurile pentru cazare încep de la 800 lei pentru o cameră dublă.

Telefon de contact: +37369128404 / +37360534969
Adresa: s. Congaz, str. Lenin 141

SAT GAIDAR

Dacă sunteți călători înrăiți și vreți să vedeți un monument arhitectural, în ciuda drumului rău, în satul Gaidar, la 26km de Congaz veți găsi o moară de vânt superbă. Moara de vânt a fost construită la sfârșitul sec. XIX. Este în întregime din lemn, inclusiv mecanismele care prelucrează cerealele. Construcția se poate roti în jurul axei sale la 360 de grade. Unicitatea morii constă în faptul ca o singură persoană poate gestiona toate procesele.

Tot în sat se află Muzeul Viu al Covorului. Covoarele create manual conform tradițiilor de 150 de ani în urmă sunt mândria satului. Pe lângă istoria acestui meșteșug ce o puteți afla de la muzeu, doritorii pot învăța despre toate etapele de confecționare a unui covor.

ORAȘUL CAHUL

Fie că mergeți la Gaidar sau nu, atunci când vă îndreptați spre Cahul și ajungeți la cotitura din satul Balabanu, fiți atenți! Sper că gps-ul vostru vă va îndruma corect, în caz contrar, veți merge pe drum rău. Luați direcția spre Cahul.

Dacă nu ai mai fost prin capitala sudului, vă recomand să dați o tură. În Cahul se află o Biserică de rit vechi ”Acoperământul Maicii Domnului”.

Adepţi ai bisericii de rit vechi, lipovenii, au construit în Cahul lăcaşul lor de cult (probabil în 1856-1857). Biserica a fost construită din cărămidă roşie cu vitralii color şi uşi ferecate, o chilie şi o bibliotecă ce nu s-au mai păstrat. Clopotniţa s-a năruit, picturile murale nu s-au mai păstrat în varianta lor iniţială. După ce a fost reparată în anul 1913, a fost închisă în 1963, cînd a fost lichidat şi cimitirul din preajmă, unde erau înhumaţi ”în morminte comune ostaşi ai războaielor ruso-turce”. În 1989, din imboldul preşedintelui de atunci ai respectivei comunităţi religioase, s-a început reconstruirea şi restaurarea bisericii, lucrările fiind încheiate în 1994.

Tot în Cahul se află niște mozaicuri impresionante.

Coffee-break: La final de vizită, vă recomand să vă opriți pentru o cafea la ”Basillik”. Localul lucreaza de la 08:00 până la 23:00 și au cea mai bună cafea din oraș, dar și prăjituri.

SATUL SLOBOZIA MARE

La 40km de orașul Cahul se află Slobozia Mare.

În 1436 a fost atestat ca și satul Bubuiegi de la Fântâna Mare. I s-a mai spus și Bubuiegi de la Beleaua (Beleu).La începutul secolului 19, coloniștii veniți de la sud de Dunăre s-au împrăștiat prin sudul Basarabiei și au ajuns la Fântâna Mare, unde au format colonia Slobozia cu 52 de suflete.

Localitățile fondate în trecut prin colonizare purtau numele de Slobozii. Ele se făceau, de regulă, în baza unor privilegii acordate de domnie. Locuitorii “liberi” adică “slobozi” erau scutiți de biruri și alte impozite, un fel de paradis fiscal. Organizarea sloboziilor a dus la apariția unui mare număr de toponime identice, circa 25 de localități din Republica Moldova și 35 de localități în România.

Muzeul de Istorie

Pe mine m-a impresionat faptul că satul are un Muzeu de Istorie. Este un muzeu mic, dar tare frumos care are 11.000 de exponate. Parcă întri într-o altă lume când calci pragul muzeului. De altfel nu întotdeauna a fost muzeu. În timpul celui de-al doilea Război Mondial a fost primărie, dar și Comenduirea unității de grăniceri. După război a fost spital pentru bolnavii de tifos și distrofie, apoi școală, iar din 1988 a fost legitimat ca Muzeu.Am avut un nod în gât pe tot parcursul aflării mele în muzeu: dulapuri, sunducuri, covoare tradiționale, prosoape, obiecte personale, mobilier, haine ce au aparținut cândva locuitorilor satului. În sala “Casa Țărănească” unde sunt expuse acestea te poți pierde în detalii și lucruri. Sala “Memorie” care e despre foametea organizată, deportări și participanții la al doilea Război Mondial e dramatică.

Telefon de contact: +37329960476
Adresa: aici

Palatul Culturii

Alt loc ce m-a impresionat a fost Palatul Culturii. Dacă te gândești în sinea ta: “ce poate fi impresionant la o casă de Cultură?” (așa am crezut și eu) află că vei rămânea fascinat. Dincolo de aspectul exterior, interiorul este pur și simplu “wow”. Arhitectură sovietică în toată măreția ei.

Loc secret: dacă mergi pe aleea de lângă palatul culturii, vei da peste scena de vară, iar în spatele ei, dacă mai mergi un pic, vei avea parte de cea mai frumoasă panoramă a lacului Beleu.

Telefon de contact: +37329961554
Adresa: aici

Vinăria din Vale

Alt loc, dar nu cel din urmă, unde neapărat trebuie să ajungeți este Vinaria din Vale. Rezervația naturală “Prutul de Jos”, inclusă în Patrimoniul Mondial Unesco este casa Vinăriei din Vale. Peste 500 de barrique-uri maturează în liniște vinurile vinăriei. Sala de degustare unde se afla barrique-urile e tare frumoasă, da’ dacă ajungi acolo pe seară, ia un țolișor, o sticla de “Motive” rose, mergi în rândurile de vie și bucură-te de o seara liniștită.

La moment Vinăria din Vale este deschisă pentru grupurile de turiști formate din minim 15 persoane.

Adresa: aici

Lacul Beleu

Prin ce mai e faimoasă localitatea Slobozia Mare? Prin faptul că aici se află unul dintre cele mai spectaculoase locuri din Moldova – Lacul Beleu.

Pe baza lacului Beleu, este amplasată Rezervația Naturală Prutul de Jos. Anual în această perioadă trec în pasaj peste 20.000 de păsări de apă inclusiv vestiții pelicani.

Din lunca Prutului făceau parte un întreg complex natural de gârle. Fiecare purta un nume: gârla Mărioarei, gârla Starșinelei, Privalul Mic, Prevalul Mare, Gârla Năvodului, care își lua începutul din lacul Beleu, chiar de lângă ”Cherhana” (cuvânt turcesc- loc de staționare a pescarilor). Toate acestea, o dată cu venirea șuvoaielor de apă de pe urma ploilor abundente, vărsau în Prut nisip și prundiș. În timpul viiturilor de primăvară, apa aduce din Dunăre specii de pești care sunt în căutarea apelor stătătoare, nu prea adânci, ce permit dezvoltarea normala a puietului.
Lacul Beleu este principala componenta geografică a rezervatiei Rezervatia Prutul de Jos, o relicta a limanului dunărean cu apă dulce.

Apusul la Beleu e spectaculos.

Telefon contact: +37329960503 / +37362139997 / +37376008332

În cadrul Rezervației există loc de campare și poți închiria barcă pentru a te plimba pe lac.

În cazul în care preferați cazare la o pensiune, atunci vă recomand să o faceți în satul Văleni.

Dacă rămâneți la Slobozia Mare și vi se face foame, puteți comanda pizza (da, da!). Livrarea la Slobozia Mare costă 20 lei, iar prețul pentru o pizza este de 50-80 lei. Pizza se livrează de la Giurgiulești.
Telefon de contact: +37368763344.

SATUL VĂLENI

”Când apare un vălean, avem pește pe un an”, așa era pe timpuri zicala de la piețile din Bolgrad și Galați.

Se spune că primii locuitori ai satului au fost niște pescari, baștina cărora n-o cunoaște nimeni. Și au venit aici pe la mijlocul sec. 16 fiind atrași de cantitatile mari de pește ce se gaseau în apele bălților neumblate ale Prutului. Grație cantității mari de pește ei au devenit renumiți pe piețele Bolgradului, Galațiului. Reclama acestor bogății au atras și alți pescari să se mute pe aceste meleaguri, însă pescarii ce erau așezați în vale nu le-au permis să se mute aici. Noii veniți au fost nevoiți să se așeze în partea de la deal. Cel din deal erau numiți deleni, iar cei din vale – văleni. Pentru că în deal pește nu se prindea, pescarii au început a crește vite. Așa și a rămas: vălenii prind pește, iar delenii cresc vite.

Podul lui Petru Rareș

Pe parcursul dezvoltării, satul s-a intersectat cu numele marilor domnitori. Unul din ei a fost Petru Rareș.

Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, a urcat în Scaunul Țării Moldovei pe la 40 de ani. Pînă atunci, a dus o viață liniștită de pescar.

Între timp, la Suceava, domnitorii se succedau la tron. Lui Ștefan cel Mare i-a urmat fiul său Bogdan, iar lui Bogdan fiul Ștefăniță. Cînd Ștefăniță a murit fără a lăsa urmași, boierii și-au adus aminte că pe undeva pe la Hîrlău mai trăia un fiu de-al lui Ștefan cel Mare, care se ocupa cu pescăritul. Au trimis atunci un mare alai, pentru a-l găsi pe Rareș și a-l aduce la Suceava ca domnitor.

Legenda zice că Petru Rareș se afla la bălțile cu pește de lângă satul Văleni atunci când au decis boierii moldoveni să-l pună domn peste Țara Moldovei.

Aflorimentul de la Văleni (Colinele de Aur)

Este un sit geologic cu landșaft deosebit ce transformă satul într-o localitate cu priveliști deosebite, fiind una dintre cele mai vizitate atracții din regiune. De pe vârful colinelor se deschide la fel un peisaj fermecător de unde se vede lacul Beleu și împrejurimile sale.

Muzeul privat „Curte țărănească tradițională”

Este o casa-muzeu amenajată în stilul sec. XIX cu cele 3 încăperi specifice: casa mare, bucătăria, camera de locuit. Aici poți să te așezi la războiul de țesut, să-ți pui furca-n brâu și să torci, poți să țeși cîteva rînduri la rogojină sau să mesteci cu lingură de lemn în oala clocotind de pe cotlon.

Telefon contact: +37379017151

Muzeul de Etnografie

Este un muzeu tare interesant cu obiecte ce au aparținut locuitorilor satului. Aici puteți vedea cum au locuit vălenii în toate perioadele de dezvoltare ale țării și puteți participa la master-class de țesut covoare.

Loc secret: peste drum de Muzeu, dacă mergeți pe o străduță umbrită, veți da peste o cale ferată, iar peste ea, e râul Prut, efectiv trece prin sat. E tare frumos și răul, dar și calea ferată.

Locația muzeului: aici (intrarea e prin curtea bisericii)

Casa Alba

Aici vei avea nevoie de vreun localnic să te ghideze. Aici în trecut veneau înalții demnitari de stat șă își petrecă vacanțele. Gura lumii zice că veneau cu aeroplanul.

Eco-Village Văleni

Pentru un somn odihnitor, mâncare gustoasă și gazde primitoare, vă recomand cu drag Eco-Village Văleni. De altfel, dimineața vă veți trezi cu cea mai frumoasă priveliște asupra satului și aflorimentului. Eco-Village Văleni este un complex turistic pe teritoriul căruia se află o pensiune, iar din 2021 ne vom putea caza și în căsuțe rustice. De altfel, în planul de dezvoltare a satului, strategia este să devină un sat de vacanță.

Activități la Eco-Village Văleni: chirie biciclete, hamace, chirie kayak pentru excursii pe lacul Beleu.

Prețul pentru o noapte de cazare cu mic dejun și cină: 500 lei pentru o cameră dublă). Mâncarea este delicioasă, tradițională și crescut în grădina / ograda proprie.

Telefon contact: +37379017151

ORAȘUL VULCĂNEȘTI

Nu plecați de la sudul țării fără o vizită la vinăria Karagani. E o vinărie superbă de familie. Tradiția și pasiunea față de vinificație provine de la strămoșii lor găgăuzi, iar secretul unui vin bun a fost transmis pe parcursul a patru generații.

Pe teritoriul vinăriei este amenajat și un mic muzeu care redă în viață tradițiile poporului găgăuz, și care include obiecte adunate din familiile lor de-a lungul anilor. Aici veți găsi fotografii, obiecte de uz casnic, mobilier găgăuz, covoare țesute manual și un cufăr plin de zestrea de nuntă a bunicii.

Ce îmi place la vinăriile mici e că proprietarii sunt implicați sută la sută, așa că ghid când ajungeți acolo vă vor fi Lora sau Gheorghe Cherven, familia fondatoare.

Dincolo de istoria frumoasă, aici veți mânca cea mai bună șurpa din lume și veți bea un vin absolut delicios. E o vinărie de suflet.

Telefon contact: +37369124996
Adresă: str. Crupscaia 31, Vulcănești

La această postare au contribuit cu fotografii: Alina Patras, Dmitri Moruz, Elana Balațel, Kristina Doba.

Proiectul LetMeWalk Moldova a fost dezvoltat cu suportul strategic al Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID Moldova, Suedia și UK aid în parteneriat cu Asociatia Nationala pentru Turism Receptor și Jaguar Land Rover Moldova.

Preluarea textelor de pe pagina www.letmewalk..md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Preluarea integrală a materialelor letmewalk.md se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *